Biserica în Europa – Cultură. Identitate. Solidaritate

Biserica în Europa – Cultură. Identitate. Solidaritate

În perioada 24-27 iulie 2018 s-a desfășurat la Bruxelles Congresul Internațional „Biserica în Europa – Cultură. Identitate. Solidaritate” ținut cu ocazia celei de-a cincisprezecea aniversări a Scrisorii Apostolice „Ecclesia in Europa” a sfântului papă Ioan Paul al II-lea. Din Dieceza de Iași au participat trei seminariști de la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași – Eduard David, Gabriel Cocianga și Cătălin Farcaș –, pr. Robert Petrișor din Arhidieceza de București și pr. Ovidiu Bejenaru din Dieceza de Iași. Congresul a fost organizat pentru participanții la Academia Socială, dar și pentru alumni Academiei din cadrul Institutului Social Kommende Dortmund.

Lucrările Congresului au fost deschise de directorul Institutului, prelatul dr. Peter Klasvogt, care a făcut o trecere în revistă a congreselor din ultimii 10 ani, precum și a realizărilor la care au condus aceste întâlniri. O întâlnire specială a fost aceea cu cardinalul Peter Turkson, fost președintele Consiliului Pontifical „Iustitia et Pax”, actualmente prefect al Dicasterului pentru promovarea dezvoltării umane integrale. Cardinalul a subliniat importanța a două atitudini fundamentale pentru ca Uniunea Europeană să corespundă planului inițial al fondatorilor ei: recunoașterea valorilor pe care a fost fondată Uniunea Europeană și proiectarea lor, cu speranță, spre viitor. Ultima conferință din prima zi a fost ținută de pr. Peter Rožič SJ care a vorbit despre provocările cu care se confruntă Biserica în Europa. „Paradoxul” de la care a plecat în discursul său pr. Rožič este acela că părinții fondatori ai Uniunii Europene (Robert Schuman, Alcide De Gasperi, Konrad Adenauer) erau profund creștini, iar intenția lor principală era de a aduce pacea. Imaginea folosită pentru Europa a fost aceea a unui popor, chiar un trup, pentru care creștinii trebuie să devină suflet. Cum? Prin reintroducerea valorilor creștine (exemplu, virtuți) și devenind pasionați pentru Europa.

A doua azi, conferințele de dimineață au avut loc în Casa Istoriei Europene a Parlamentului European. Tema discuțiilor a avut în centru relația dintre instituțiile Uniunii Europene și religie, iar conferențiarii au fost membrii din Serviciul de Cercetare al Parlamentului European. După masa de prânz, luată la sediul COMECE (Comisia Conferințelor Episcopale pe lângă Parlamentul European), a urmat o întâlnire în clădirea „Berlaymont” a Parlamentului European în care participanții la Congres au avut ocazia să facă cunoștință cu modalitățile de funcționare și principalele organisme ale Uniunii Europene.

A treia zi a început cu o conferință susținută de episcopul Adrianus van Luyn, președinte COMECE, care a trasat profilul gândirii papei Francisc despre Europa, scoțând în evidență un important pasaj din Discursul ținut de Suveranul Pontif cu ocazia primirii premiului „Carol cel Mare”: „Ce s-a întâmplat cu tine, Europa umanismului, campioana drepturilor omului, democraţiei şi libertăţii? Ce s-a întâmplat cu tine, Europa, casa poeţilor, filosofilor, artiştilor, muzicienilor, a oamenilor de litere? Ce s-a întâmplat cu tine, Europa, mama popoarelor şi a naţiunilor, mama marilor oameni care au sprijinit şi chiar şi-au sacrificat vieţile pentru demnitatea fraţilor şi surorilor noştri?“, amintind de asemenea de insistența Sfântului Părinte de „a construi poduri și nu ziduri”. Dr. Hardy Ostry, de la Fundația „Konrad-Adenauer” a dezvoltat apoi câteva linii directoare cu privire la contribuția pe care Biserica o aduce la unitatea Europei. Ziua a treia s-a încheiat cu discuții concluzive între participanți.

Încheierea Congresului a avut loc în catedrala din Bruxelles cu celebrarea unei Liturghii de către episcopul auxiliar Jean Kockerols care a făcut o paralelă între parabola semănătorului și contribuția fiecăruia dintre noi la bunăstarea Europei și membrilor ei.

Aceste zile ne-au deschis foarte mult spre a înțelege cum a luat naștere Uniunea Europeană, cum a fost gândită de părinții fondatori, care au fost valorile creștine care au susținut apariția ei și, de asemenea, ne-a oferit ocazia unei analize critice a situației actuale. Ne-am simțit implicați în construirea acestei Europe, un popor de multe popoare, pe care noi, creștinii, trebuie să-l însuflețim cu valori și virtuți evanghelice.

David Eduard Cristian