Seminarul Mare Diecezan: lectorat și acolitat (17 martie 2024)

Duminică, 17 martie 2024, în capela Institutului Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” din Iași, zece seminariști din anul IV au primit ministerul lectoratului, și șase seminariști din anul V au primit ministerul acolitatului. Liturghia solemnă a fost celebrată de preasfințitul Petru Sescu, Episcop auxiliar al Diecezei de Iași. La celebrare au participat preoții profesori, seminariștii, rudele și apropiații lectorilor și acoliților.

Pentru primirea acestor ministere sacre, au fost organizate două zile de reculegere pentru seminariști, în care părintele Carmil Farțade, paroh al parohiei romano-catolice „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din Siret, a ținut trei meditații, argumentând importanța misiunii pe care o primesc tinerii seminariști. În cadrul acestor zile de meditație, Preasfântul Sacrament a fost expus 24 de ore, astfel încât fiecare seminarist a fost îndemnat să dedice timp pentru adorarea Euharistiei.

 

Momentul special din cadrul Sfintei Liturghii de duminică s-a desfășurat după Liturgia Cuvântului, când Preasfinţitul Petru Sescu a rostit asupra candidaţilor rugăciunile de instituire, după care aceştia s-au apropiat primind din mâinile Excelenţei Sale Sfânta Scriptură (lectorii) şi ciboriul (acoliţii).

Slujirea lectorului este esențial legată de citirea cuvintelor din Sfânta Scriptură în contextul adunărilor liturgice. Lectorii se implică, de asemenea, în educația religioasă credincioșilor, pregătindu-i să primească cu demnitate sacramentele. În timpul Sfintei Liturghii, lectorii pot citi rugăciunea credincioșilor și de asemenea, au responsabilitatea de a încuraja participarea activă a credincioșilor la diversele ceremonii religioase (cf. Ministeria quaedam).

Slujirea acoliților este esențială în serviciul Bisericii, în special în ceea ce privește celebrarea sfintei Euharistii. Ocupând un loc care să le faciliteze această responsabilitate, acoliții asistă preoții și diaconii în îndeplinirea misiunii lor în cadrul Sfintei Liturghii. În calitate de miniștri extraordinari, aceștia au posibilitatea să distribuie Sfânta Împărtășanie credincioșilor (cf. Ministeria quaedam).

 

 

„Astăzi, în duminica a 5-a din Postul Mare, am avut bucuria de a înainta cu încă o treaptă spre Sfânta Preoție. Slujirea de lector pe care am primit-o reprezintă un pas important din parcursul meu formativ prin care meditarea și aprofundarea Cuvântului lui Dumnezeu devine centrul inimii mele. De aceea, îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru darul pe care l-am primit, dar și pentru momentele pline de emoție pe care le-am trăit alături de colegi, profesori și familie (Bejan Cristinel, Anul IV).

 

„Nu de puține ori am avut ocazia de a atinge Biblia, dar pot spune că în momentul atingerii acesteia, în cadrul Liturghiei de instituire ca lector, mi s-a reactualizat un principiu fundamental care constă în faptul că nu eu sunt cel care o ating, ci ea este cea care mă atinge. Imaginea aceasta a amprentei pe care Cuvântul lui Dumnezeu o pune asupra noastră a fost ceea ce s-a văzut de-a lungul întregii celebrări: șaisprezece tineri, nu dintre cei mai speciali, cărora li se încredințează spre păstrare și slujire cele mai neprețuite daruri - Sfânta Euharistie și Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta evidențiază puterea transformatoare pe care o au aceste minunate daruri față de cel care se lasă modelat de către Dumnezeu, fapt pe care l-am simțit cu toții în cadrul acestei frumoase celebrări, lucru pentru care nu pot fi decât recunoscător față de Creator și față de cei care m-au ajutat să realizez aceasta” (Arcana Dominic, Anul IV).

 

În drumul către sfânta Preoție poate apărea ispita de desconsiderare a treptelor premergătoare acesteia. Primind astăzi acolitatul, nu am simțit că a fost un lucru mărunt. Am avut parte de o celebrare frumoasă cu capela plină, dar ceea ce a fost deosebit astăzi este chiar sentimentul de apropiere față de Cristos. De fapt, toată sărbătoarea a fost despre EL și nu despre mine. Îi mulțumesc Domnului care m-a chemat, mă însoțește, și mă face să merg cu bucurie pe drumul către sf. Preoție” (Brandiu Dominic, Anul V).

 

„De cele mai multe ori nu suntem conștienți, dar atunci când ne așezam la masă, pentru ca aceasta să fie pregătită a fost nevoie de un fermier care a cultivat și a crescut; o companie de procesare care a pregătit și a ambalat, o companie de transport care a expediat, un magazin care a vândut, apoi cineva a plătit prețul pentru a o cumpăra, a o găti și a o pune în fața noastră pentru servire! Există multe verigi în acest lanț, însă prima dintre ele este Dumnezeu! El a făcut pământul, semințele, lumina, căldura și întreaga existență! Fără el am fi pentru totdeauna flămânzi fiindcă, el ne-a oferit cea mai prețioasă hrană – masa euharistică – jertfa unicului său Fiu, care iubindu-i pe ai săi din lume, până la sfârșit i-a iubit (In 13,1).

Treapta acolitatului, care reprezintă o relație mai intimă cu Preasfântul Sacrament, m-a apropiat și mai mult de „pregătirea” mesei euharistice și de misterul iubirii nesfârșite a lui Cristos. Această slujire este o oportunitate în plus de a vesti bunătatea lui Dumnezeu care ne invită la Cina dragostei sale. Primirea slujirii acolitatului a reprezentat cu adevărat un moment de bucurie și, totodată, a fost o bună ocazie de conștientizare a invitației lui Cristos de a deveni un adevărat martor și împărțitor al iubirii, care se manifestată în sacramentul Euharistiei” (Mîrț Daniel, Anul V).

                                                                                                                                                     Panaitescu Dominik, Anul III