În viața seminarială, ultimul weekend din anul liturgic este unul deosebit: ziua de reculegere și admissio, prin care cei trei studenți din anul al III-lea de studii au exprimat în public dorința lor de a-l urma pe Cristos pe drumul Sfintei Preoții.
Ca pregătire pentru acest moment deosebit, s-a organizat o zi de reculegere, care a fost ținută de părintele Francisc Fărcășel, paroh în Parohia „Înălțarea Domnului” din Sagna. În cadrul primei meditații, pornind de la versetul „pentru mine a trăi este Cristos, iar a muri este un câștig” (Fil 1,21), părintele a subliniat importanța pe care o are rugăciunea în viața fiecărui seminarist. Acesta a insistat asupra rugăciunii ca dialog cu Dumnezeu. La a doua meditație, părintele a pus în lumină chemarea lui Samuel. Pornind de la chemarea lui Samuel, părintele ne-a îndemnat să reflectăm asupra acelor persoane prin care Dumnezeu a sădit în inima noastră vocația de a fi preoți.
Centrul acestei zile a fost Sfânta Liturghie. În cadrul omiliei, pornind de la textele biblice ale zilei, părintele Francisc ne-a invitat să avem mereu în inimă pe cei care au trecut din acest lume în casa Tatălui și ne-a invitat să privim moartea ca pe o trecere pentru că Dumnezeu este al celor vii.
Meditația de după-amiază, cea care a încheiat această zi de reculegere, a pus în lumină principalele dificultăți ale preotului, dar și modul de a accepta cu seninătate micile suferințe și sacrificii, unindu-le cu suferințele lui Cristos.
Punctul culminant al acestui weekend a fost admiterea studenților din anul III printre candidații la ordinele sacre, primind reverenda. Sfânta Liturghie a fost celebrată de PS Petru Gherghel, episcop emerit de Iași. La această celebrare euharistică au participat rudele și prietenii celor admiși. În cadrul omiliei, Părintele rector Ștefan Lupu, pornind de la contextul istoric în care s-a instituit această sărbătoare și lecturile biblice, a subliniat că Isus a venit să aducă o nouă împărăție, o împărăție în care puterea este iubirea. Părintele rector a subliniat că Isus este un rege diferit de ceilalți conducători ai societăților noastre, spunând că Isus este rege tocmai pentru că s-a umilit pe sine asumându-și firea omenească. Părintele i-a încurajat pe cei trei tineri pe drumul pe care l-au început și i-a îndemnat să pășească cu curaj în urmarea lui Cristos.
După celebrarea liturgică, în după-amiaza zilei, seminariștii l-au adorat pe Cristos în Preasfântul Sacrament în mai multe parohii din Iași: anii I, II III și VI în Catedrala „Sfânta Fecioară Maria Regină”, anul IV în Biserica „Sfântul Anton de Padova” și anul V în Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”.
Cu această ocazie, îi felicităm pe cei trei seminariști din anul III și cerem bunului Dumnezeu să trimită în Biserică și alți tineri care să îl urmeze pe Cristos pe drumul Sfintei Preoții.
Claudiu Ciasăr, anul IV
Studenții care au fost admiși sunt:
Bereș Marius – Parohia „Sfântul Anton de Padova”, Poiana, Negri
Bianu Cristian-Ioan – Parohia „Înălțarea Sfintei Cruci”, Brașov
Talmaciu Marcu-Emanuel – Parohia „Coborârea Duhului Sfânt”, Adjudeni
Mărturii ale seminariștilor care au fost admiși printre candidații la ordinele sacre:
„Dacă n-aș avea iubire, n-aș avea nimic” (1Cor 13,3). Am trăit momente unice, emoționante, dar totodată pline de bucurie și iubire! Isus Cristos este flacăra iubirii care m-a atins în mod special la această sărbătoare, prin cei apropiați care m-au încurajat și susținut, dar care mă încălzește în fiecare moment al vieții. Țin să mulțumesc din inimă celor care au fost alături de mine în aceste momente, atât prin rugăciuni, cât și prin prezența fizică! (Bereș Marius)
În Solemnitatea Cristos Rege am trăit o experiență unică. Am spus primul meu „DA” lui Dumnezeu, care m-a căutat, m-a găsit și m-a chemat ca să-l slujesc, să dau mărturie. „M-ai sedus, Doamne, și eu m-am lăsat sedus. M-ai prins cu putere și ai fost mai puternic.”(Ier 20,7). (Bianu Cristian-Ioan)
„Pentru mine a trăi este Cristos” (Fil 1,21). Aceste cuvinte ale sfântului apostol Paul sintetizează emoția pe care am trăit-o astăzi, simțind, prin îmbrăcarea reverendei și admiterea printre candidații la ordinele sacre, chemarea pe care Dumnezeu mi-o adresează de a-l urma întru totul, cu bune și rele, calități și lipsuri, liber și disponibil în a mă strădui să mă conformez chipului lui Cristos. (Talmaciu Marcu-Emanuel)
