I. Invocă-l pe Duhul Sfânt:
Duhule Sfânt Dumnezeule, ţie îţi încredinţăm aceste momente de Lectio divina cu o dorinţă arzătoare ca fiecare gând, cuvânt şi faptă să fie iluminate de tine cerând în acelaşi timp harul de a te asculta şi a te urma, Amin.
II. Citește cu atenție Cuvântul lui Dumnezeu:
17 Când pleca la drum, un om a venit în fugă şi, îngenunchind, l-a întrebat: „Învăţătorule bun, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”. 18 Isus i-a zis: „De ce-mi spui bun? Nimeni nu este bun, decât numai Dumnezeu. 19 Cunoşti poruncile: «Să nu ucizi! Să nu comiţi adulter! Să nu furi! Să nu dai mărturie falsă! Să nu înşeli! Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama [ta]!»”. 20 Atunci el i-a zis: „Învăţătorule, toate acestea le-am păzit din tinereţea mea”. 21 Isus, privindu-l fix, l-a îndrăgit şi i-a spus: „Un lucru îţi lipseşte: mergi, vinde ceea ce ai şi dă săracilor şi vei avea comoară în cer, apoi vino şi urmează-mă!”. 22 Întristat de acest cuvânt, el a plecat abătut, pentru că avea multe bogăţii.
23 Atunci, privind în jur, Isus le-a spus discipolilor săi: „Cât de greu vor intra în împărăţia lui Dumnezeu cei care au bogăţii!”. 24 Discipolii se mirau de cuvintele lui. Dar Isus, luând din nou cuvântul, le-a zis: „Copii, cât de greu este să se intre în împărăţia lui Dumnezeu! 25 Mai uşor este ca o cămilă să treacă prin urechea acului decât ca un bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu”. 26 Iar ei erau peste măsură de uluiţi şi spuneau între ei: „Atunci, cine se poate mântui?”. 27 Privindu-i, Isus le-a spus: „Pentru oameni este imposibil, nu însă pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate sunt posibile”.
28 Petru a început să-i spună: „Iată, noi am lăsat toate şi te-am urmat!”. 29 Isus i-a zis: „Adevăr vă spun că nu este nimeni care a lăsat casă sau fraţi sau surori sau mamă sau tată sau copii sau ogoare pentru mine şi pentru evanghelie 30 şi să nu primească însutit acum, în timpul acesta, case, fraţi, surori, mame, copii şi ogoare, dar şi persecuţii, iar în veacul care va veni, viaţa veşnică.
III. Câteva întrebări pentru a ne ajuta la meditație şi rugăciune? Care sunt criteriile după care mă ghidez pentru a avea un raport just cu bunurile? Ce este al meu şi de unde vine? La ce sunt dispus să renunţ pentru a-l urma pe Isus?
IV. O cheie de lectură: În Mc 10,17-22, „un om”, un personaj anonim, deci unul care se afla în căutarea propriei identităţi, aleargă bucuros la Isus şi îngenunchează la picioarele sale întrebându-l cum ar putea să obţină viaţa veşnică (v.17). La această persoană (care nu este „un tânăr” aşa cum apare în Mt 19,20 şi nici „un conducător” cum apare în Lc 18,18, ci simplu „un om”) întâlnim atât dorinţa de a-l găsi pe Dumnezeu cât şi propria identitate. Căutarea sa este exprimată printr-o întrebare: „ce trebuie să fac?” (v. 17). Răspunsul lui Isus îl conduce pe acesta să intre în interiorul fiinţei sale să se descopere cu adevărat „un lucru îţi lipseşte…” (v. 21) pentru ca apoi să-l urmeze pe Isus „Isus, privindu-l fix… vino şi urmează-mă” (v. 21). Cunoaşterea lui Dumnezeu şi descoperirea propriei identităţi spune acest fragment, trece prin adeziunea la persoana lui Isus Cristos. Interlocutorul anonim al lui Cristos refuză însă riscul de a iubi cu adevărat pentru a primi propria identitate în relaţie cu un altul, rămânând astfel fără nume, fără un chip, definindu-se doar prin ceea ce avea, prin ceea ce deţinea „el a plecat abătut, pentru că avea multe bogăţii” (v. 22). Observăm cum acesta vine (caută) bucuros la Isus dar pleacă apoi trist pentru că nu reuşeşte să se desprindă de bogăţii.
Fragmentul continuă cu dialogul pe care Isus îl are cu discipolii pe tema bogăţiilor unde este subliniat faptul că acestea reprezintă un obstacol pentru a intra în împărăţia lui Dumnezeu (vv. 23-27). Se încheie apoi cu răspunsul la întrebarea venită din partea lui Petru cu privire la recompensa pe care o primeşte cel care îl urmează pe Isus. Isus îl asigură pe Petru că există o recompensă imediată şi una care aparţine viitorului (vv. 28-30).
V. Roagă-te: Doamne, sunt eu, acela pe care tu îl fixezi în ochi cu intensitatea iubirii tale. Sunt eu acela pe care tu îl chemi la o renunţare totală faţă de sine însuşi. Te rog, ajută-mă să mă încred în prezenţa ta care mă ajută şi mă însoţeşte să ajung dincolo de ceea ce eu pot măcar să aştept sau să gândesc, dar unde tu mă aştepţi să-mi dăruieşti nimic altceva decât pe tine însuţi, unicul mare Bine. Amin.
VI. Păstrează în inimă, printr-o frază, mesajul pe care l-ai primit şi propune-ţi acțiuni concrete pentru această săptămână.
