Duminica a 28-a: Recunoștința pentru darul gratuit al mântuiri

I. Invocă-l pe Duhul Sfânt:-

Rugăciunea zilei din Duminica a 28-a: „Te rugăm, Doamne, ca harul tău să ne întâmpine și să ne însoțească pururi, ca să nu încetăm niciodată de a face binele”.

 

II. Citeşte Cuvântul lui Dumnezeu: ce spune textul?

11 În timp ce mergea spre Ierusalim, a trecut prin Samaria şi Galileea. 12 A intrat într-un sat şi i-au venit în întâmpinare zece leproşi care stăteau la distanţă. 13 Aceştia au ridicat glasul, strigând: „Isuse, Învăţătorule, îndură-te de noi!”. 14 Văzându-i, el le-a spus: „Mergeţi şi arătaţi-vă preoţilor!”. 15 Şi, în timp ce mergeau, s-au curăţat. Unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors glorificându-l pe Dumnezeu cu glas puternic 16 şi a căzut cu fața la picioarele lui, mulţumindu-i; iar acesta era  samaritean. 17 Atunci Isus a spus: „Oare nu s-au curăţat zece? Unde sunt ceilalţi nouă? 18 Nu s-a găsit cine să se întoarcă şi să-l glorifice pe Dumnezeu decât acest străin?”. 19 Apoi i-a zis: „Ridică-te şi mergi! Credinţa ta te-a mântuit”.

 

III. Meditează în tăcere: ce-ţi spune ŢIE textul?

Evanghelia de duminica trecută ne invita să cerem o mărire a credinţei, pentru a crede mai mult şi mai bine. Astăzi ni se arată procesul credinţei, etapele sau pașii săi.

Cei zece leproși din evanghelie se apropie de Dumnezeu, prin intermediul lui Isus, căutând un har, o ieșire dintr-o situaţie dureroasă şi disperată care îi marginalizează. Bolnavul de lepră este simbolul omului separat de Dumnezeu (nu poate să-i dea cult nici să participe la adunarea religioasă) şi segregat de oameni (trebuie să trăiască în afara cetății şi nu se poate apropia de niciunul sănătos).

Toţi cred în cuvântul lui Isus, toţi ascultă de porunca primită şi pornesc la drum pentru a-i vedea pe preoţi. Acesta este realmente un act de credinţă. Un prim şi important act de credinţă. Şi toţi primesc vindecarea din partea lui Dumnezeu. Obțin ceea ce au căutat şi au cerut. Cei nouă leproși s-au oprit aici. Au fost numai vindecați, în timp ce numai unul a conștientizat că era vorba de un dar primit: „văzând că s-a vindecat”. Pentru aceasta imediat se întoarce şi îl glorifică pe Dumnezeu, uită un pic de el însuși şi se întoarce la Dumnezeu care a avut milă de el. Aceasta este tocmai glorificarea. „Evanghelia ne invită să recunoaștem cu uimire şi recunoștință darurile lui Dumnezeu… A ști să mulțumim, a ști să lăudăm pentru ceea ce Domnul face pentru noi, cât este de important! Şi atunci putem să ne întrebăm: suntem capabili să spunem mulţumesc? De câte ori ne spunem mulţumesc în familie, în comunitate, în Biserică? De câte ori spunem mulţumesc celui care ne ajută, celui care ne este aproape, celui care ne însoţeşte în viaţă? Adesea considerăm totul clar! Şi asta se întâmplă şi cu Dumnezeu. Este ușor să mergem la Domnul pentru a cere ceva, dar să ne întoarcem ca să-i mulțumim… Pentru aceasta, Isus subliniază cu forță lipsa celor nouă leproși nerecunoscători” (Papa Francisc).

Leprosul samaritean este imagine a credinciosului complet pentru că nu a fost numai vindecat ci şi mântuit. Care este diferența? Că mântuirea include relația personală cu Isus şi, prin intermediul Lui, cu Tatăl.

Întrebări: Am experimentat că Domnul a răspuns la o cerere pe care i-am făcut-o cu mai multă credinţă şi încredere? O dată primit harul cerut, am știut să mulţumesc? Recunosc harurile pe care Dumnezeu mi le dă zilnic? Sunt recunoscător Domnului şi îl glorific pentru bunătatea sa faţă de mine? Drumul meu de credinţă ajunge până la căutarea comuniunii cu Isus şi la glorificare?

 

IV. Roagă-te cu Cuvântul meditat: ce-i spui TU Domnului?

 

V. Contemplă: ce CONVERTIRE a minții, a inimii și a vieții îți cere Domnul?

 

VI. Păstrează în inimă, printr-o FRAZĂ, mesajul pe care l-ai primit şi propune-ţi acţiuni concrete pentru zilele următoare.

 

„Isuse, ajută-mă să mă întorc şi să-ți aduc mulțumire mereu”