Luni, 9 decembrie 2019, în Solemnitatea Neprihănitei Zămisliri, în catedrala romano-catolică „Sfânta Maria Regină” din Iași, la ora 11.00 au primit treapta diaconatului cinci tineri dintre care patru sunt seminariști în anul VI în cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” Iași. Sfânta Liturghie a fost celebrată de ES Mons. Iosif Păuleț (Episcop al Diecezei de Iași), alături de ES Mons. Petru Gherghel (Episcop Emerit), de Mons. Benone Farcaș (Rector al Seminarului) și de un mare număr de preoți, atât profesori și formatori, cât și părinți din toată dieceza. Cei cinci tineri care au primit treapta diaconatului sunt:
- Paul Eduard Amariei (din Buhonca pentru Dieceza de Iași);
- Michail Iulian Echert (din Rădăuți pentru Dieceza de Iași);
- Iulian Robert Gherghel (din Tupilați pentru Dieceza de Iași);
- Paul Alexandru Vîrgă (din Breaza pentru Dieceza de Iași);
- Neculai Marius Tiba (din Izvoarele pentru Congregația „Mica Operă a Divinei Providențe”).
Cuvântul de învățătură a fost oferit de Episcopul Iosif Păuleț. A subliniat în primul rând importanța solemnității Neprihănitei Zămisliri, o sărbătoare a nostalgiei omului după armonie, după frumos. În Maria Dumnezeu îl face pe om să vadă sfințenia întru care l-a creat, îl face să vadă cum vrea Domnul ca omul să fie. Acest mesaj nu este altceva decât o flacără de speranță în mijlocul vâltorii omului din lume: Maria este îmbrăcată și plină de har, harul de care au fost dezgoliți Adam și Eva în urma păcatului. Iar acest har este cel mai mare dar divin pe care ni-l oferă Dumnezeu, întrucât nu putem fi mântuiți decât prin har. Tot un har este și ceea ce au trăit în această zi cei cinci tineri, în unire cu Ștefan Lenghen care în același timp a fost sfințit diacon la București.
Așadar celebrarea oferirii treptei diaconatului este un mare har, dar și o chemare la slujire. Iar această slujire se caracterizează prin trei atitudini spirituale: gratitudine (recunoștință pentru toate harurile divine), gratuitate (atitudinea umilă de disponibilitate și dăruire de sine fără a urmări alte interese personale precum bunăstarea sau titlurile) și bucuria (după cum ne învață Ps 100, „slujiți-i Domnului cu bucurie”).
La finalul celebrării, ES Mons. Petru Gherghel și-a exprimat gândul său de bucurie față de noii diaconi, dar mai ales față de familiile acestora, cele care au știut să facă să crească și să rodească vocațiile în sânul lor.
A fost un moment de o mare încărcătură spirituală, în primul rând pentru noii diaconi, pentru familiile acestora, pentru cler, pentru seminariști, și pentru întreaga Biserică. Este un mesaj de iubire și de speranță pe care ni-l transmite Dumnezeu spunându-ne că nu încetează niciodată să ne vegheze și să ne conducă spre mântuire prin păstorii săi.
Ciprian Fechetă
