Hannah Arendt și „banalitatea răului”
„Exista la ea o intensitate, o orientare interioară, o căutare instinctivă a calităţii, o sondare a esenţei, un fel de a merge în adâncul lucrurilor care crea o aură magică în jurul ei. Se simţea hotărârea absolută de a fi ea însăşi, care nu era egalată decât de marea ei sensibilitate”. Aşa se exprimă filosoful Hans Jonas în ziua funeraliilor lui Hannah Arendt, la New York, pe 8 decembrie 1975. O evoca pe foarte tânăra studentă evreică, de o genialitate surprinzătoare, care frecventase împreună cu el, în urmă cu o jumătate de secol, cursul lui Heidegger, la Marburg.
