Duminica I din Postul Mare

I. Invocă-l pe Duhul Sfânt

Părinte sfânt, condu-ne şi pe noi în pustiu, în singurătate, faţă în faţă cu Cuvântul tău mântuitor şi purtător de pace. Vino să vorbești inimilor noastre. Urmând exemplul lui Isus, ne îndreptăm şi noi către tine, ne abandonăm ţie, neavând altă dorinţă decât aceea de a se împlini în noi Cuvântul tău. Revarsă în noi Duhul tău Sfânt iar noi vom avea o viaţă trăită în pace şi iubire împreună cu toţi cei chemaţi la mântuire. Amin.

II. Lectio: Citeşte cu atenţie Cuvântul lui Dumnezeu – Mc 1,12-15

„În acel timp, Duhul l-a dus pe Isus în pustiu. Iar în pustiu a stat timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo era împreună cu fiarele, iar îngerii îi slujeau. ¹⁴ După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând evanghelia lui Dumnezeu ¹⁵ şi spunând: "S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!"

• Caută să înţelegi ce spune textul:

Textul liturgiei cuvântului din această duminică ne prezintă începutul vieții publice a lui Isus: cele patruzeci de zile din pustiu, ispitele diavolului, arestarea lui Ioan Botezătorul, începutul predicării evangheliei lui Dumnezeu şi o scurtă sinteză, structurată în patru mesaje, a ceea ce Isus vestea poporului din regiunea sa. Textul poate fi împărțit astfel:

Mc 1,12-13: Vestea cea Bună (= evanghelia) este pusă la încercare şi probată în pustiu.

După botez, Duhul Sfânt coboară asupra lui Isus şi îl duce în pustiu, acolo unde este pregătit pentru misiunea sa (Mc 1,12). În Mt 4,1-11, ispitele ne sunt prezentate cu anumite precizări: ispitirea cu pâine, ispitirea cu gloria ce i se cuvenea ca Fiu al lui Dumnezeu, ispitirea cu puterea asupra lumii întregii. Au fost cele trei ispite pe care le-a avut şi poporul evreu în pustiu, după ieşirea din Egipt (Dt 8,3; 6,13.16). Ispita poate fi identificată cu tot ceea ce îl îndepărtează pe cineva de calea lui Dumnezeu. Urmând Cuvântul lui Dumnezeu, Isus învinge ispitele (Mt 4,4.7.10).

Mc 1,14: Isus începe predicarea evangheliei lui Dumnezeu.

În timp ce Isus se pregătea în pustiu, Ioan Botezătorul a fost închis în temniță de către Irod. Întemniţarea lui Ioan Botezătorul nu l-a înspăimântat pe Isus: dimpotrivă, misiunea lui s-a manifestat cu o şi mai mare fermitate şi claritate. Experienţa botezului l-a întărit şi l-a convins că trebuia să ducă la îndeplinire planul de mântuire ce-i fusese încredinţat de Tatăl său.

Mc 1,15: Sintetizarea evangheliei lui Dumnezeu.

Vestirea evangheliei lui Dumnezeu are patru mesaje importante: 1) aşteptarea a luat sfârşit; 2) împărăţia lui Dumnezeu a sosit; 3) schimbarea vieţii; 4) să credem în evanghelie.

1) Așteptarea a luat sfârşit! 2) Împărăţia lui Dumnezeu a sosit! Ceea ce toți așteptau era deja prezent în mijlocul poporului, dar ei nu ştiau şi nici nu îşi dădeau seama de acest lucru (cf. Lc 17,21). Această prezență ascunsă a împărăției în mijlocul oamenilor este revelată de Isus şi este vestită săracilor din regiunea sa.

3) Schimbaţi-vă viaţa! Unii traduc această expresie folosind şi alţi termeni: „faceţi pocăinţă!”, „convertiţi-vă!” sau „pocăiţi-vă!”. Sensul exact este cel de schimbare profundă a modului de viaţă şi de gândire. Trebuie să ne schimbăm viaţa şi să găsim o altă formă de convieţuire. Trebuie să renunţăm la legalismul pe care îl practicau fariseii şi să ne deschidem inimile pentru ca noua experienţă a prezenţei lui Dumnezeu să poată intra în viaţa noastră, să ne ofere ochi noi pentru a putea citi şi înţelege evenimentele.

4) Credeţi în evanghelie! Când cineva aduce o veste neaşteptată, greu de acceptat, aceasta este crezută doar dacă persoana care o anunţă este demnă de încredere. Prin urmare, se va putea transmite şi altora: „Poate fi crezută! Eu cunosc persoana respectivă, nu minte. Este de încredere, spune adevărul”. Isus este demn de încrederea noastră!

III. Meditatio: meditează care este mesajul textului pentru tine şi împărtăşeşte cu alţii rodul meditaţiei.