Duminica a III-a din Postul Mare

      „Dacă ești cu adevărat Fiul lui Dumnezeu…”

      Invocă pe Duhul Sfânt

     Doamne Isuse, trimite Duhul tău asupra noastră pentru ca să putem citi Scriptura precum ai citit-o şi explicat-o ucenicilor pe drumul spre Emaus. Creează în noi tăcerea pentru a-ţi asculta glasul în creaţie şi în Scriptură, în evenimente şi în persoane, mai ales în cei săraci şi suferinzi. Cuvântul tău să ne ajute să experimentăm, asemenea ucenicilor de la Emaus, puterea învierii Tale şi să dăm mărturie că Tu eşti viu în mijlocul nostru. Amin.

1. Lectio:

     Textul descrie dialogul dintre Isus şi Samariteană. Dialog foarte uman, care demonstrează cum Isus se relaționează cu persoanele şi cum el îi cucerește şi îi îmbogățește pe aţii vorbind cu ei. Pe timpul lecturii încearcă să fii atent la ceea ce te surprinde cel mai mult atât în atitudinea lui Isus cât şi Samaritenei.

     Citeşte cu atenţie Cuvântul lui Dumnezeu – Ioan 4,5-42

     În acel timp, Isus a venit într-o cetate din Samaria numită Sihar, aproape de ţinutul pe care Iacob l-a dat fiului său Iosif. ⁶Acolo era fântâna lui Iacob. Atunci, obosit fiind de călătorie, Isus s-a aşezat la fântână. Era pe la ceasul al şaselea. ⁷A venit o femeie din Samaria ca să scoată apă. Isus i-a spus: "Dă-mi să beau!" ⁸Discipolii lui plecaseră în cetate ca să cumpere de mâncare. ⁹Aşadar, femeia samariteană i-a zis: "Cum, tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt o femeie samariteană?" De fapt, iudeii nu aveau legături cu samaritenii. ¹⁰Isus a răspuns şi i-a zis: "Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu şi cine este acela care îţi spune «Dă-mi să beau!», tu ai fi cerut de la el şi el ţi-ar fi dat apă vie". ¹¹Femeia i-a spus: "Doamne, nici nu ai cu ce scoate apă, iar fântâna este adâncă; de unde deci ai apa vie? ¹²Nu cumva eşti tu mai mare decât părintele nostru Iacob, care ne-a dat fântâna şi au băut din ea el, fiii lui şi turmele lui?" ¹³Isus a răspuns şi i-a zis: "Oricui bea din apa aceasta îi va fi sete din nou, ¹⁴dar cine va bea din apa pe care i-o voi da eu nu va înseta niciodată şi apa pe care i-o voi da eu va deveni în el izvor de apă care ţâşneşte spre viaţa veşnică". ¹⁵I-a zis femeia: "Doamne, dă-mi această apă ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin aici să scot! ^19bDoamne, văd că tu eşti profet. ²⁰Părinţii noştri l-au adorat pe Dumnezeu pe muntele acesta, iar voi spuneţi că la Ierusalim este locul unde trebuie să-l adore". ²¹Isus i-a spus: "Femeie, crede-mă că a venit ceasul când nu îl veţi adora pe Tatăl nici pe muntele acesta, nici la Ierusalim! ²²Voi adoraţi ceea ce nu cunoaşteţi. Noi adorăm ceea ce cunoaştem, pentru că mântuirea vine de la iudei. ²³Însă vine ceasul - şi acum este - când adevăraţii adoratori îl vor adora pe Tatăl în duh şi adevăr, căci şi Tatăl astfel de adoratori îşi caută. ²⁴Dumnezeu este duh şi cei care îl adoră, în duh şi adevăr trebuie să-l adore". ²⁵Femeia i-a zis: "Ştiu că vine Mesia, care este numit Cristos. Când va veni, el ne va învăţa toate". ²⁶Isus i-a zis: "Eu sunt, cel care îţi vorbesc!" ³⁹Mulţi dintre samaritenii cetăţii aceleia au crezut în el pentru cuvântul femeii care a mărturisit: "Mi-a spus tot ce am făcut". ⁴⁰Aşadar, când au venit la el, samaritenii i-au cerut să rămână la ei, iar el a rămas acolo două zile. ⁴¹Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul lui. ⁴²Îi spuneau femeii: "Nu mai credem pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că acesta este cu adevărat Mântuitorul lumii".

     2. Caută să înţelegi ce spune textul:

     Isus o întâlnește pe Samariteană la fântână, loc tradițional pentru întâlniri şi conversaţii. El pornește de la o necesitate foarte concretă, propria sete, şi face în aşa fel încât femeia să se simtă necesară şi utilă. Isus îi arată ca are nevoie de ea. Din întrebare, el face în aşa fel încât Samariteana să poată descoperii că Isus depinde de ea pentru a rezolva problema setei, trezind astfel în ea plăcerea de a ajuta şi sluji.

     Dialogul cu Samariteana are două niveluri:

     Nivelul superficial, în sensul material al apei care potolește setea oamenilor şi a sensului normal de bărbat-soţ ca tată de familie. La acest nivel comunicarea este dificilă, nu are continuitate. Isus a încercat o întâlnire cu samariteana printr-o discuție despre ocupațiile zilnice (apa) dar nu a reuşit, apoi încercat să vorbească despre familie (bărbatul), nici un rezultate. În cele din urmă samariteana a adus în discuție argumentul religiei (locul de adoraţie). Isus a reuşit să intre în sufletul ei prin poarta deschisă chiar de ea.

     Nivelul profund, în sensul simbolic al apei, ca imagine a vieţii noi aduse de Cristos, şi al soțului ca simbol al unirii lui Dumnezeu cu poporul său. La acest nivel conversația are o continuitate perfectă. După ce i-a revelat că el însuşi, Isus, dăruiește apa noii vieţi, îi cere să îl cheme pe bărbatul ei. În trecut, samaritenii au avut cinci soţi, idoli, legaţi de cele cinci popoare care au fost aduse în acel loc de regele Asiriei (2Re 17,30-31). Al șaselea bărbat nu era cel adevărat, pentru că nu realiza setea cea mai profundă a poporului: unirea cu Dumnezeu, aşa cum soţul se uneşte cu soţia sa. Adevăratul mire, al șaptelea, este Isus, aşa cum promisese profetul Osea (Os 2,21-22). Isus este mirele care a venit pentru a aduce viaţa nouă femeii care a căutat-o toată viaţa şi care, până acum, nu a găsit-o.

     Isus şi-a declarat setea Samaritenei, dar nu a luat apă. Semn că această sete era simbolică şi că are de-a face cu misiunea sa: setea de a realiza voinţa Tatălui. Această sete va fi prezentă în toată viaţa sa, până pe Calvar: „Mi-e sete” (In 19,28).

II. Meditatio: meditează care este mesajul textului pentru tine şi împărtăşeşte cu alţii rodul meditaţiei. Întrebări care ne pot ajuta pentru împărtăşire:

     În care aspecte atitudinea lui Isus mă pune pe gânduri, mă provoacă sau mă face să fiu critic?

     Samariteana a adus în discuţie subiectul religiei. Dacă l-ai găsi pe Isus şi ai vorbi cu el, ce argument ai dori să pui în discuţie? De ce?

     Îl ador pe Dumnezeu în Duh şi adevăr, sau mă bazez şi mă orientez doar după ritualuri şi prescrieri?

III. Oratio et contemplatio: Roagă-te, cerându-i lui Dumnezeu harul de a recunoaște setea cea mai profundă din viaţa ta.

IV. Actio: păstrează în inimă mesajul pe care l-ai primit şi ia decizii conforme cu acest cuvânt.