Hannah Arendt și „banalitatea răului”

     „Exista la ea o intensitate, o ori­entare interioară, o căutare instinc­tivă a calităţii, o sondare a esenţei, un fel de a merge în adâncul lucru­rilor care crea o aură magică în ju­rul ei. Se simţea hotărârea absolută de a fi ea însăşi, care nu era egalată decât de marea ei sensibilitate”. Aşa se exprimă filosoful Hans Jo­nas în ziua funeraliilor lui Hannah Arendt, la New York, pe 8 decem­brie 1975. O evoca pe foarte tânăra studentă evreică, de o genialitate surprinzătoare, care frecventase împreună cu el, în urmă cu o jumă­tate de secol, cursul lui Heidegger, la Marburg.